Integrarea polaritatii: neutralizarea realitatilor opuse. Lauren Gorgo
De unde sa incepem, de unde sa incepem…? Se intampla atat de multe in acest moment, la atat de multe nivele ale fiintei noastre… si cu toate acestea, atat de putine lucruri pot fi inca intelese la nivel de comparatie.
Voi face tot posibilul sa traduc cat de bine pot ceea ce se intampla acum, insa trebuie sa stiti ca informatia pe care o pot pune in cuvinte in acest moment reprezinta doar varful icebergului imens ce devine vizibil pentru prima data. Altfel spus, suntem abia la inceputul procesului de a da valurile la o parte, pentru a descoperi (de la interior) aceasta noua lume, pe care noi, ca fiinte unificate, mergem sa o exploram, creand simultan.
Analogia este atat de de uzitata, insa anticiparea a ceea ce devenim se simte un pic asemeni bucuriei de Craciun. Numai ca nu vrem sa rupem inca toate ambalajele darurilor noastre, deodata. Vrem sa ne bucuram de stralucirea fiecarui moment, sa punem mana atent, cu retinere si cu grija pe care o merita pe fiecare dar in parte, pe masura ce ne simtim pregatiti sa le si sa ne deschidem. Bineinteles ca a te simti pregatit este relativ, in functie de procesul fiecaruia si de maretia pe care suntem pregatiti sa o imbratisam de la interior.
Provocarea consta in a nu apela la modurile noastre expirate de a crea, ci in a deschide fluxul tuturor lucrurilor.
Ca vorbeam despre a fi pregatit…nu ca cineva dintre noi ar fi asteptat-o, insa cu siguranta nu au fost cele mai mai usoare timpuri de la portalul 11:11 incoace. In functie de punctele in care inca mai opunem rezistenta Sinelui nostru divin si experientelor noi de viata (a se citi: ceea ce vrea sa fie), presiunea a fost enorma, in scopul de a ne forta sa rupem niste lanturi care inca ne legau si ne tineau departe de divinul si maretia din noi, rapindu-ne din putere.
Ultimele 30 de zile sub semnul Scorpionului au fost preambulul in acest sens, adaugand elementul extrem de alchimie (la nivel profund), de transmutare si rezolvari intransigente, pentru a putea desprinde acele piese lipite intre ele. Cu arhetipul necrutator si neiertator al Scorpionului (Pluto), ce imprumuta mereu intensitatea sa transformationala in aceste procese de retrezire la viata, deja intense, exista un singur lucru garantat 100%: disconfortul.
Din fericire, cu totii suntem deja niste magicieni abili in a gasi confortul in disconfort.
Acum, acea scurta si condensata revizitare a umbrei noastre s-a terminat…salvati fiind de Luna Plina din aceasta saptamana… Sa speram ca v-ati regasit Sinele faramitat anterior, intr-o singura bucata acum si ca puteti vedea mai clar ce a fost ascuns si/sau care asteapta sa fie transmutat/transformat.
Luand in considerare toate aceste lucruri, plus ultima Luna Sangerie si seria de eclipse din septembrie, iesirea din acest an se dovedeste a fi atat invioratoare, cat si descurajanta, asemeni urcarii unui carusel abrupt, mare, in anticiparea inevitabilei caderi libere ce ne asteapta pe partea cealalta. Si totusi, in absenta separarii dintre ceea ce este si ceea ce va fi, traim caderea libera si urcarea simultan!
Desi suntem inca ancorati in aceasta noua constiinta, un lucru este clar – rotile noastre ajutatoare sunt in mod oficial date jos si se simte ca si cum intram cu viteza in 2016, cu capul inainte, alunecand prin timp si spatiu, ca si cum am fi dat peste un afurisit petec de gheata neagra. In unele momente, tot ceea ce putem face este sa ne rugam sa nu ne invartim pana pierdem controlul, aterizand intr-un sant… Iar in alte momente, suntem capabili sa gestionam noul nostru Sine multidimensional cu aplomb, chiar cu echilibru de maestru.
Ultimle trei luni ale fiecarui an sunt un pic mai mult de dus si de gestionat, deoarece cu totii culegem roadele a ceea ce am semanat si crescut in celelalte 3 anotimpuri, pe masura ce conceptualizarile si creatiile noastre se manifesta in vietile noastre fizice, in timp ce, in mod simultan, deschidem energiile anului urmator, plantand semintele intetiilor noastre ce vor germina in primavara urmatoare.
Acest lucru are intotdeauna efectul acela de a merge intre doua lumi, un focus impartit intre doi timpi si ocupari extinse….de sfarsituri si noi inceputuri…de eliberari de cele vechi si deschiderea celor noi. Insa acest an, pe masura ce multi dintre noi finalizeaza integrarea Sinelui superior in forma, schimbarile prin care navigam sunt iesite din comun. Avem parte de finaluri de proportii epice, nu numai la nivel personal, ci pentru un intregul pamant si pentru intreaga existenta umana. Este imposibil sa intelegem complet in acest punct, insa in punctul acesta ne aflam.
Suntem atat de adanciti in multidimensionallitate acum, incat acel “simultan” capata un nou inteles, pe masura ce invatam cum sa ne concentram atentia in mai multe puncte deodata. De exemplu, in momentul de fata, creatia este puternic accelerata, iar noi suntem solicitati sa gestionam o multime de situatii simultan, insa in acelasi timp avem nevoie de un ritm impamantat, acordand multa atentie si grija fazei de reinviere, care la randul sau ne cere dedicare. Ambele sunt vitale in acest moment si totusi, descoperim ca daca incercam sa le separam sau sa le compartimentam, nu putem face acest lucru.
Acest lucru poate fi destul de provocator, in sensul de a naviga cu o anumita gratie, insa totul are un scop. Invatam (experimentand) cum sa lucram cu modelele creationale universale (ciclice) si cu obiceiurile noastre vechi de liniaritate, dorinta noastra de a ne concentra pe un singur lucru odata si de a-l duce la bun-sfarsit, inainte de a incepe urmatorul lucru, fiind testata intens.
Cu cat mergem mai adanc in Sinele nostru, cu atat mai mult realizam ca divinitatea din actiunile noastre guverneaza intreaga umanitate si ca ceea ce noi numim viata este o incercare, una invaluita de constienta. Intr-o zi buna, aceasta constienta se poate manifesta prin abilitate de a “face totul” si de a ne intoarce fata catre umanitate si tot ce tine de aceasta, in timp ce atingem acordul cu tot ceea ce este divin. In zile framantate, se poate ajunge la stare de conflict interior, nestiind pe care “sine” sa il urmam sau cum sa facem asta, instalandu-se astfel dizarmonia.
Cheia este obtinerea echilbrului in Sine, gasirea unui teren de mijloc in care sa cream armonia si acordul. Acest act de echilibru, de unire a formei cu amorful, a vazutului cu nevazutul, va persista prin impunerea concentrarii, pe masura ce continuam sa ne mutam Sinele fizic si vietile in uniune.
Intampinati totul fara sa opuneti rezistenta.
Sursa: http://thinkwithyourheart.com/
Autor: Lauren Gorgo
Traducere: Alice Danila
VA RECOMANDAM
