Cand crezi ca ai pierdut tot, nu ai pierdut nimic
Depresia a ajuns un soi de sursa de fun. Cand se pronunta cuvantul depresie, se gaseste cel putin o persoana care va zambi arogant, spunand – ‘am fost acolo, stiu cum e, ceva mai serios gasim in program?’
Observ in jurul meu o gramada de oameni care sufera si accepta sa ramana in relatii sau casnicie, desi ele sunt deja cenusa. Nu ii condamn, pentru ca si eu am facut asta. Si eu am acceptat sa stau in relatii disfunctionale, ba chiar toxice, crezand ca daca voi pleca voi pierde ceva. Si mie mi-a fost frica si stiti ce? De ficare data cand am ramas, chiar am pierdut ceva… din mine! De fiecare data cand am acceptat sa raman si sa sufar, ceva din mine s-a rupt. Asta e singura pierere, cea fata de sine. In rest, de fiecare data cand te desparti de cineva nu pierzi nimic de fapt. Ego-ul este cel care te trage de maneca si iti spune – de ce nu plangi, de ce nu suferi, vrei sa spuna lumea ca nu ai iubit? Trebuie sa te simti amarat, trebuie sa te tavalesti pe jos’…
In realitate, acea relatie terminata este doar o alta etapa din viata ta care a ars. Viata inseamna curgere, asa si experientele de viata. Viata nu este un lac statut, o apa care miroase urat.
Stiu, pare greu de crezut, insa chiar nu cred ca avem motive sa suferim atunci cand o relatie se termina – chiar nu pierdem nimic!
Mi se pare interesant cum alegem sa suferim, sa ducem totul in tragic la despartire, in loc sa spunem ‘multumesc’ si sa mergem mai departe cu zambetul pe buze, asteptand optimisti urmatoarea experienta frumoasa pe care ne-o pregateste viata. Ori noi ce facem? Ne victimizam, luam asupra noastra intreaga vina a esecului, ne ridicam ziduri si mai intalte de protectie, ne inchidem si mai mult si devenim si mai reci dupa fiecare exprienta incheiata.
Si uite asa ajungem sa nu mai avem incredere in noi si sa nu ne mai dorim relatii, fara sa ne dam seama ca este posibil ca una dintre persoanele care ne apar in cale sa fie chiar cea potrivita. Ne auto-sabotam sansele la fericire si preferam sa suferim, preferam sa ne drogam cu vina.
Nu am pierdut nimic niciodata! Am pierdut doar parti din noi crezand ca ii pierdem pe altii.
As vrea sa stati o secunda sa va ganditi la prima relatie pe care ati avut-o – ce va mai starneste acea relatie acum? Asa-i ca nimic? Poate doar putina noastalgie. Si atunci as vrea sa va intreb – ce ati pierdut? Nimic! Ati castigat o exprienta de viata care v-a ajutat sa intrati in urmatoarele.
Si atunci de ce ne victimizam? De ce ne judecam atat de aspru? De ce vrem sa ne impotrivim vietii? Viata e frumoasa si are grija sa ne aduca in fata ochilor experiente interesante. Dupa parerea mea, atunci cand crezi ca ai pierdut tot, nu ai pierdut nimic.
Asa ca lasa Xanax-ul, lasa gandurile triste, zambeste, priveste tot ce e frumos si mergi mai departe. Nu ai nicio vina!
Andrei- Bogdan Vulpescu
Sursa articol: www.vulpescu.eu
VA RECOMANDAM
