Cele trei figurine de aur
In tarile orientale, povestile au fost indelung folosite pentru a preda lectiile vietii. Erau mijloace prin care se transmiteau si se ancorau in constiinta umana valori, conceptii morale si modele de comportament. Ele erau ca mierea ce indulcea chiar si cea mai amara lectie si o facea interesanta. "Morala" povestilor este transmisa in moduri variate. Uneori este vizibila imediat; alteori este deghizata, ascunsa sau abia insinuata.
Odata, un rege vru sa testeze istetimea si puterea de a deosebi a regelui vecin si discernamantul poporului aceluia. Asa ca ii trimise regelui trei figurine de aur, toate cu acceasi infatisare si cu aceeasi greutate. Regele trebuia sa afle care dintre ele era cea mai pretioasa.
Impreuna cu supusii sai de la curte, regele se uita la figurine, dar fu incapabil sa vada cea mai mica diferenta intre ele. Chiar si cei mai intelepti din tinut erau gata sa garanteze ca nu era nici o diferenta. Era deprimant pentru rege sa se gandeasca la rusinea de a avea un regat unde nimeni nu era suficient de luminat pentru a cumpani valorile diferite ale figurinelor. Intreaga tara luase parte la intamplare si toti oamenii facusera ce le statea in putere. Cand erau pe punctul de a renunta, un tanar le trimise vorba din inchisoare. Va stabili diferenta daca il vor lasa numai sa vada figurinele. Regele puse sa fie adus la palat si ii preda figurinele. Tanarul le examina foarte atent. In cele din urma, stabili faptul ca toate trei figurinele aveau o mica gaura in ureche. Cercetand mai departe, introduse un fir subtire de argint. Descoperi ca, la prima figurina, firul aparu din nou prin gura. La a doua figurina, firul iesi prin cealalta ureche. La a treia, firul iesi pana la urma prin buric. Dupa ce se gandi putin la aceasta, se intoarse la imparat.
"Inaltimea voastra, spuse el, cred ca solutia noastra la aceasta ghicitoare sta inaintea noastra ca o carte deschisa. Trebuia doar sa incercam sa citim aceasta carte. Vedeti, asa cum fiecare om este diferit de toti ceilalti, asa fiecare dintre aceste figurine este unica prin ea insasi. Prima ne aminteste de oamenii care ies imediat afara si repovestesc ceea ce tocmai au auzit. A doua figurina este ca si persoana careia vestile ii intra pe o ureche si ii ies pe cealalta. Cea de-a treia, insa, seamana foarte mult cu o persoana care pastreaza pentru sine ceea ce aude si lasa sa-i miste inima. Stapane! Pornind de aici ar trebui sa judeci valoarea figurinelor.
Pe cine ti-ai dori confident?
Pe cel care nu poate tine nimic pentru sine?
Pe cel ce-ti considera cuvintele cu nimic mai insemnate decat vantul?
Sau pe cel care este pastrator demn de incredere al cuvintelor tale?"
*Sursa: Povesti orientale ca instrumente de psihoterapie - Nossrat Peseschkian - Editura TREI
*Sursa imagine: www.shifuyanlei.co.uk
VA RECOMANDAM
